Statcoulomb

Di testwiki
Virsioni dû 15:40, 19 utt 2024 di imported>ValterVBot (top: clean up, replaced: nto → ntô (5), Nto → Ntô using AWB)
(diff) ← Virsioni cchiù vecchia | Ùrtima virsioni (diff) | Virsioni cchiù nova → (diff)
Va â navigazzioni Va a l'arricerca

Lu statcoulomb (statC) o franklin (Fr) o unitati di carica elettrustatica (esu) eni l'unitati di misura di la carica elettrica ntô sistema CGS elettrustaticu. Û Sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura (SI) usa inveci u coulomb (C). U cancìamentu eni:

1sC=0,1Am/c3,33564×1010C

Dunni c  eni a velocitati dâ luci ntô vacanti.

Ntô sistema elettrustaticu cgs, â carica elettrica eni 'na grannìzza mpurtanti definita attraversu a forza elettrustatica; ntô sistema SI, â grannìzza funnamintali eni a currenti elettrica definita attraversu a forza elettrumagnetica mentri a carica elettrica eni 'na grannìzza derivata. U sistema elettrustatico deriva a carica elettrica da la liggi di Coulomb e cunsìdira a permittivitati elettrica comu 'na quantitati adimensionali u cui valuri ntô vacanti è uguali a 1/(4π). L'usu di la permeabilitati magnetica dû vacanti, μ0, è evitatu, cu la conseguenza ca a velocitati da luci cumpari sulu 'n alcuni relazioni.

U statcoulomb eni definitu nta maniera seguente: si dui uggetti ognunu cu carica 1 statC sunnu a la distanza di 1 cm, s'alluntananu reciprocamenti cu 'na forza di 1 Dyne. Comu risultatu, ntô sistema cgs elettrustaticu, a leggi di Coulomb ca descrivi a forza F tra dui carichi q1 e q2 a la distanza r si scrivi accussì:

F=q1q2r2

Pì funzionari, a leggi di Coulomb avi usari u sistema cgs elettrustaticu, l'diminsioni di la carica elettrica avi essiri [massa]1/2 [lunghìzza]3/2 [tempu]−1. Chista eni diversa da la dimensioni du coulomb ca nun eni adimensionali.

Na li unitati SI, a costanti di proporzionalitati k=14πε0 (dunni ε0  eni a permittivitati elettrica du vacanti) avi essiri usata na li formule. Qualchi liggi dell'elettrumagnetismu addiventanu puru cchìu facili quannu tutti li quantitati sunnu espresse 'n unitati du cgs elettrustaticu; chista eni a principali raggìuni pi cui u sistema di unitati cgs eni usato da la fisica (soprattuttu teorica) e da l'ngigniria elettrica. U svantaggiu principale di chistu approcciu eni ca avutri dui nzemi di unitati cgs e di equazioni sunnu definite, u sistema elettrumagneticu e simmetricu (l'ultimu sistema arrìmina i primi dui). Li equazioni 'n tutti e tri sistemi sunnu scritti nta forma non-razionalizzata, accussì chiamata picchì i fattori 2π o 4π alli voti apparinu 'n posti inaspettati ('n situazioni ca nun riguardanu simmetrie circulari o sferiche, rispettivamente). Eni possibbili, puru se picca usatu, scriviri ogni nzemi di equazioni nta forma razionalizzata.

U coulomb eni 'na carica assai granni, raramente incontrata 'n elettrustatica, mentri u statcoulomb eni assai cchìu vicinu a li cariche usuali.

Talìa puru